Friday, July 21, 2017

6. Metode de avort

Scris de silviu sh la December - 22 - 2008

Oare ştiu femeile cum anume se produce un avort? Iată, pentru dvs. adunate de prin cărţi de specialitate şi adrese web, modul în care copilul nenăscut este ucis în uter.

Avorturi chirurgicale în primul trimestru de sarcină

Unul dintre paradoxurile legate de avort este exprimat de autorii cărţii "The abortion question" şi anume: femeile cred că nu există viaţă de la început, când e vorba de celule, de embrion, dar după câteva luni, apare viaţa: "Dacă stai de vorbă cu femei care se gândesc să avorteze în primul trimestru, aparent multe dintre acestea nu cred că distrug o viaţă umană. Însă ele realizează că dacă vor continua sarcina, vor naşte un copil, pe care nu se simt în stare să-l crească din punct de vedere financiar, emoţional sau psihic" (Rodman, Sarvis şi Bonar, 1987, p. 38).

1) Extracţia menstruală

"Acesta este un tip de avort prin absorbţie la o vârstă foarte mică a copilului, adesea făcut înainte ca testul de sarcină să fie pozitiv" (Willke, 2007, p. 142).

2) Absorbţia/Aspiraţia

"Este o metodă mai modernă care a început să fie practicată şi la noi în ţară. Prin colul uterin dilatat, medicul introduce în cavitatea uterină un tub flexibil din plastic. Sub presiune, copilul este rupt în bucăţi şi aspirat cu o forţă de 30 de ori mai mare decât cea al unui aspirator. La început sunt rupte picioarele şi mâinile, iar apoi coloana vertebrală, capul rămânând pe loc. Acesta fiind prea mare pentru a fi aspirat, medicul îl va sfărâma cu ajutorul unui instrument, după care va fi aspirat" (www.avort.info/).

3) Dilatare si Chiuretaj (D&C)

Metoda avortului prin chiuretaj: este metoda cea mai des utilizată la noi în ţară. La început se dilată colul uterin pentru ca medicul să poată pătrunde cu instrumentele necesare în cavitatea uterină. Cu ajutorul unei chiurete (un fel de cuţit ascuţit), se extrage copilul care astfel ciopârţit în bucăţi. După ce se extrag toate fragmentele copilului, se scoate placenta. Sângerarea este de obicei abundentă. Se verifică dacă copilul a fost scos în totalitate prin "reconstituirea" lui cu ajutorul fragmentelor extrase. Cu toate acestea, se ajunge frecvent la infecţii, perforări uterine, soldate uneori cu extragerea uterului (histerectomie) sau chiar cu moartea femeii"(www.avort.info/).

Avorturi chirurgicale în al II-lea trimestru de sarcină

1) Dilatare şi evacuare (D&E)

Această procedură de avort este "cea mai folosită după 13 săptămâni de sarcină" (www.prolife.com/ABORMETH.html), înlocuind avorturile prin soluţie salină şi pe cele chimicale în urmă cărora de multe ori fătul supravieţuieşte. Cervixul este dilatat, mai apoi fiind necesar un intrument asemănător unui cleşte, pentru că oasele, la fel ca şi craniul copilului, sunt deja calcifiate. Copilului nu i se aplică nici un anestezic. Medicul care face avortul introduce instrumentul în interiorul uterului, prinde un picior sau orice altă parte a corpului, şi printr-o mişcare de răsucire îl smulge din corpul copilului. Această acţiune se repetă din nou şi din nou. Este nevoie de forţă pentru a rupe în bucăţi copilul. Coloană vertebrală trebuie ruptă iar craniul trebuie zdrobit pentru a fi scoase afară. La finalul procedurii, este necesară asamblarea părţilor trupului pentru a se verifică dacă s-a extras tot. În mod frecvent, părţi ale trupului copilului rămân în uterul mamei. Acest lucru poate provoca complicaţii serioase şi câteodată moarte (www.abortiontv.com/Methods/themanyways.htm). Este posibil ca uterul să fie perforat, organele din apropiere - ca intestinul gros - şi să apară peritonita care poate fi fatală (Reuben, 1999).

Pe scurt, aceasta metodă "înseamnă dezmembrarea pe viu a copilului, si scoaterea sa afară bucată cu bucată" (Willke, 2007, p. 144).

2) Amniocenteza cu salină sau otrăvirea cu sare toxică (Instilaţie)

Acest tip de avort era cel mai des întâlnit în anii '70 şi '80, însă nu se mai foloseşte în prezent din cauza pericolului asupra mamei, în unele cazuri aceasta murind. Metoda era folosită în al 2-lea trimestru de sarcină, dar "mai ales după a 16-a săptămână" (www.prolife.com/ABORMETH.html). Prin peretele abdominal se introduce cu un ac mare (de amniocenteza) o soluţie concentrată de sare în lichidul amniotic, după ce, în prealabil, a fost extrasă o cantitate substanţială de lichid amniotic (aprox. 170 gr). Copilul o respiră şi o înghite, se intoxică, se zbate şi uneori intră în convulsii, astfel murind după aproximativ o oră din cauza intoxicării acute cu sare "urmată de o vasodilataţie generală, edem, congestie, hemoragie, şoc şi, în final moartea" (Willke, 2007, p. 143). După ce a fost administrat un medicament care să-i provoace travaliul, mama intră în travaliu şi o zi sau două mai târziu naşte un copil mort şi ars. Soluţia salină are un efect coroziv, arzând învelişul exterior al pielii copilului, astfel fiind expusă carnea roşie, crudă. Există cazuri în care copiii supravieţuiesc, majoritatea având diagnosticul de paralizie cerebrală, şi alte probleme (orbirea, etc). "Această tehnică s-a dezvoltat originar în lagărele de concentrare naziste germane" (www.abortiontv.com/Methods/themanyways.htm#Abortions%20from%20below).

3) Avortul cu prostaglandine (Inducţie)

Această metodă "nu este încă folosită la noi în ţară dar este folosită în ţările occidentale când femeia nu-şi doreşte copilul" (www.avort.info ). Acest medicament (prostaglandine), câteodată este administrată oxitocină, este injectat direct prin musculatura uterului în lichidul amniotic provocând un travaliu violent, după care copilul va fi expulzat practic din uter. Uneori copilul supravieţuieşte câteva ore după această manevră.

4) Avort prin histerotomie (operaţie cezariana)/ histerectomie

a) Histerotomia

"Folosită cel mai des în ultimile trei luni de sarcină" (www.lifesitenews.com/abortiontypes/) , această tehnică de avort este similară operaţiei de cezariană, diferenţa constând în faptul că, cordonul ombilical este tăiat de obicei în timp ce copilul este încă în uter, astfel el sufocându-se din lipsă de oxigen. De multe ori copiii supravieţuiesc acestei operaţii, motiv pentru care ei vor fi omorâţi prin injecţii letale sau sunt pur şi simplu lăsaţi să moară fără să primească îngrijirea medicală necesară. Ei mor astfel după câteva ore, după un chin prelungit"(www.avort.ro/avort-histerotomie-cezariana.php).

b) Histerectomia

"Raritatea folosirii acestor proceduri este dată de faptul că au o rată ridicată a complicaţiilor materne şi a mortalităţii materne"(www.klanparenthood.com/DeathCamps/Methods2.cfm), decât alte metode de avort utilizate în trimestrul al 2-lea de sarcină. În timpul avortului prin histerectomie, uterul mamei este extras în întregime (inclusiv copilul), de obicei copilul murind în timpul procedurii.

5) Injecţiile intracardiace/ "reducerea sarcinii multiple"

Otrava (de obicei, clorura de potasiu) este injectată în pieptul sau inima copilului prin peretele abdominal al mamei, cu ajutorul unui ac lung. Copilul mort este aspirat. Uneori doctorii recomandă mamelor care au tripleţi sau cvadrupleţi să le "reducă" sarcină, ca astfel, spun ei, fiind mai puţini, şansele de supravieţuire a copiilor sunt mai mari. Câteodată însă toţi copiii mor în urma acestei intervenţii" (www.prolife.com/ABORMETH.html). "Printr-o coincidenţă ciudată, aceeaşi substanţă este folosită la executarea criminalilor în majoritatea ţărilor astăzi. Dar sunt şi alte metode. Unii medici au pus la punct un sistem de microchirurgie prin care se poate ajunge la uter şi tăia cordonul ombilical, copilul sufocându-se din lipsă de oxigen" (Reuben, 1999, p. 297).

Avorturi chirurgicale în al III-lea trimestru de sarcină

În general, avorturile din trimestrul III de sarcină, sunt realizate prin intermediul aceloraşi proceduri de bază folosite în trimestrul II. Însă, pentru că acum copiii care sunt ucişi sunt mai mari şi au mai multe şanse de supravieţuire, sunt făcute anumite modificări. De exemplu, din cauza că dimensiunile copilului sunt mai mari, cervixul mamei trebuie dilatat mai mult decât în trimestrul II. Câteodată sunt folosite substanţe chimice în cantităţi mai mari pentru a înmuia pielea copilului, astfel el putând fi mai uşor de dezmembrat şi de expulzat. Acestea sunt administrate mai devreme pentru a acţiona la nivelul pielii şi oaselor copilului. Pentru a se evita naşterile vii, copiilor ucişi în trimestrul III li se administrează medicamente/ substanţe fetale în cantităţi mari" (www.klanparenthood.com/DeathCamps/Methods3.cfm#top).

1) Dilatare şi extracţie (D&X) sau avortul cu naştere parţială

Avortul cu naştere parţială", denumit ştiinţific "dilatare şi extracţie intactă" este o formă de întrerupere a unei sarcini prin care copilul, sau capul acestuia, este scos din corpul mamei înainte ca să fie omorît. Procedura este utilizată după luna a 4-a de sarcină şi este deosebit de barbară şi dureroasă pentru copil, ca, de altfel, toate metodele de avort.

Procedura D&X începe cu „dilataţia progresivă". Cervixul este iniţial dilatat pînă la 9-11 mm, cu dilatatori mecanici (laminaria sintetică sau Dilapina) care sînt lăsaţi să-şi facă efectul peste noapte. În dimineaţa următoare Dilapina este înlocuită cu o a doua inserţie din acest produs. Din nou se lasă peste noapte. Dilataţia provocată de Dilapina poate cauza crampe grave, la nevoie tratate cu anestezice. Operaţia propriu-zisă are loc în ziua a treia. După îndepărtarea Dilapinei, medicul sparge membrana (daca apele nu s-au rupt deja) şi lasă să se scurgă lichidul amniotic, apoi plasează un dispozitiv cu ultrasunete în abdomenul mamei şi localizează membrele fătului. Cu un forceps mai mare apucă de unul din picioare. Îl trage apoi, forţând fătul să stea cu picioarele în afară, până când întreg piciorul fătului a trecut prin orificiul naşterii. În etapa următoare, folosindu-se de mâini de aceasta dată, doctorul extrage trupul fătului printr-un procedeu asemănător cu cel al naşterii prin breşa vaginală. Mai întîi este tras celălalt picior al copilului, urmat de umeri şi braţe. Capul copilului rămîne, de obicei, în interiorul uterului, fiind prea mare pentru a trece prin spaţiul cervical.


Se trece apoi la pasul următor: cu o pereche de foarfece neascuţite, doctorul străpunge capul copilului. Apoi deschide forţat foarfecele aflate încă în craniu, pentru a lărgi rana. După ce le-a îndepărtat, doctorul inserează în rană un cater ce aspiră ţesutul nervos al fătului, „evacuând astfel conţinutul craniului"... Cu tubul aspirator încă în funcţiune, doctorul trage afară rămăşiţele fătului din corpul mamei, dă la o parte placenta cu forcepsul şi curăţă suprafaţa uterului cu o chiuretă ascuţită apoi cu una mai groasă."

Dr. Willke, directorul executiv al Institutului de Probleme de Viaţă, a afirmat că, conform studiilor, 90% din copiii avortaţi erau sănătoşi şi ca majoritatea din ei puteau să supravieţuiască dacă primeau îngrijiri speciale. Copilul se naşte întreg, cu excepţia capului. Se apucă baza craniului cu forcepsul şi se introduce canula pentru aspirarea creierului" (www.mdn.md/social.php?rubr=3109).

Avorturile chimice

Avortul chimic (denumit "medicamentos" în literatura de specialitate) este deci "un avort voluntar, efectuat prin administrarea unor substanţe pe diferite căi: oral, parenteral, intravaginal, intracervical" (www.darulvietii.cnet.ro/index.phpoption=com_content&task=blogcategory&id=3&Itemid=17).

Este un fapt ştiinţific şi medical cunoscut că viaţa începe în momentul fertilizării, nu al implantării. Profesorul Prenant, iniţiatorul endocrinologiei sexuale, spunea: "Embrionul se formează din momentul în care doi nuclei, mascul şi femel, se unesc pentru a-i da naştere. Din acest moment orice practică nu mai este anticoncepţională ci postconcepţională: orice profilaxie devine atunci un asasinat motivat de micimea victimei..."(www.avort.info/avortul/avortul.html).

Anumiţi hormoni, pe lângă efectul contraceptiv (împiedicarea ovulaţiei sau a fertilizării ovulului) au şi efect avortiv, împiedicând nidaţia (implantarea) celulei ou-zigot pe peretele uterin; altele acţionează după ce implantaţia a avut deja loc, asupra placentei, blocând hrana/oxigenul să ajungă la copil, acesta murind în cele din urmă de înfometare şi/sau sufocare" (www.lifesitenews.com/abortiontypes/chabortion_types.html) .

Pentru că termenul de avort se referă la întreruperea prematură a unei sarcini, poate fi aplicat pentru o astfel de întrerupere timpurie a sarcinii.

1) Pilula de a doua zi (contracepţia de urgenţă)

Doze mari de pilule de control al sarcinii (sau alte medicamente) sunt administrate până la 72 de ore după actul sexual pentru a împiedica implantarea copilaşului. Încă o doză se ia după 12 ore de la prima. Acţiunea acestor mari cantităţi de hormoni din pilulele de control al sarcinii previn ovulaţia şi/sau fertilizarea. Dicţionarul de Sociologie avertizează, de asemenea, cu privire la folosirea acestor "contraceptive" din urmă: "O proporţie însemnată a femeilor şi a personalului medical consideră că metodele moderne de contracepţie (pilulele, implantele hormonale, dispozitivele intrauterine, etc) ar reprezenta un risc semnificativ pentru sănătate" (Dicţionar de Sociologie, Zamfir şi Vlăsceanu, 1993, p. 63).

2) RU 486

RU 486 (denumit şi Mifepristone): această substanţă chimică este un antihormon care blochează progesteronul, hormonul care face posibilă rămânerea copilului implantat pe peretele uterin al mamei. Nu este o pilulă contraceptivă deoarece nu blochează concepţia.

Acest antihormon este administrat după ce menstruaţia mamei a întarziat, copilul având cel puţin 2-3 săptămâni, inima lui deja bate (aceasta începe să bată când menstruaţia ei întârzie 4 zile). Astfel, încet dar sigur, este distrusă placenta iar copilul se va sufoca. Două zile mai târziu, femeia se întoarce la clinică pentru a primi medicamentul Prostaglandina, care induce travaliul şi expulzia copilaşului mort (www.abortionno.org/Resources/fastfacts.html#anchor). Dacă copilul nu a fost expulzat (în 5-8% din cazuri), femeia va solicita un avort chirurgical.

În cazul în care copilul trăieşte va fi omorât cu o injecţie.

3) Implantul Norplant

Unele forme de contracepţie, dizpozitivul intrauterin (steriletul), implantele cu Norplant, şi alte contraceptive orale, de multe ori nu previn concepţia, ci implantarea unui ovul deja fertilizat, rezultatul este avortul timpuriu, uciderea unui copil deja conceput. În mod tragic, multor femei nu li se spune acest lucru de către doctorul lor, astfel că acestea nu iau decizii informate cu privire la ce metodă de contracepţie să folosească.

Implantul Norplant se implantează sub piele, în partea superioară a braţului pe o perioadă de până la 5 ani. Efectul acestui hormon Progesteron, este de a inhiba ovulaţia (eliberarea ovulelor din ovare), dar după 2 ani, sunt şanse mari de ovulaţie şi fertilizare. Acest hormon poate preveni implantarea copilaşului (www.abortionno.org/Resources/fastfacts.html#anchor).

4) Hormonul Depo-Provera

Acest hormon derivat Progesteron este injectat la fiecare 3 luni pentru a preveni ovulaţia femeii, dar deasemenea modifică peretele uterin. Ovulaţia şi fertilizarea pot avea loc, deşi mai puţin frecvent ca în cazul implantelor Norplant. Hormonul poate împiedica implantarea copilaşului (www.abortionno.org/Resources/fastfacts.html#anchor) .

5) Methotrexate & Misoprostol

Două medicamente folosite în tratamentul cancerului (Methotrexate) şi al ulcerului (misoprostol) sunt acum folosite în combinaţie pentru a ucide bebeluşii (www.abortionno.org/Resources/fastfacts.html#anchor). Methotrexate este folosit pentru a otrăvi copilul, iar Misoprostol pentru a-l expulza din uter. Methrotexate este un medicament chimioterapeutic cu potenţial ridicat de intoxicaţie, care poate rezulta şi în moartea mamei.

Avortul, păcat de neiertat?

Avortul este o crimă, un păcat. Ştim că Dumnezeu este drept, astfel El nu va lăsa nepedepsit acest păcat. Deşi cei răi prosperă şi o duc bine pe pământ, va veni o zi a Judecăţii în care Dumnezeu va judeca pe fiecare după faptele lui, după cum afirmă Biblia. Nu doar păcatul avortului va fi pedepsit, dar toate celelate încălcări a celor zece porunci: a nu-L iubi pe Dumnezeu mai presus de orice, a nu-l iubi pe aproapele nostru ca pe noi înşine, închinarea la idoli, blasfemia, nerespectarea zilei de odihnă, neascultarea de părinţi, crima (chiar şi mânia – Sfânta Evanghelie după Matei 5:21,22, ura - Întâia Epistola Soborniceasă a Sfântului Apostol Ioan capitolul 3, versetul 15), adulterul (chiar pofta sexuală din inimă - Sfânta Evanghelie după Matei5:27,28), hoţia, minciuna, invidia. Unele din aceste păcate nu sunt făcute împotriva omului, însă păcatul în sine însuşi este grav, din cauză că, este comis în primul rând împotriva lui Dumnezeu. Iar pedeapsa pentru orice păcat este moartea (Dumnezeu, Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel capitolul 6, versetul 23) deoarece Dumnezeu este sursa vieţii, şi moartea fizică este o consecinţă a păcatului, dar moartea sufletului e veşnică. Chiar dacă oamenii se compară cu alţii şi se cred mai buni decât ei, Dumnezeu spune să ne comparăm cu El: “Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt.”(Dumnezeu, cartea Leviticul capitolul 11, versetul 44, Sfânta Evanghelie după Matei capitolul 5, versetul 48).

Există însă iertare, pentru că Dumnezeu este un Dumnezeu milos, plin de dragoste pentru om, creaţia mâinilor Lui. Însă cum poate Dumnezeu, care este sfânt, ierta păcătosul şi să rămână drept, şi totuşi să pedepsească păcatul? Dacă un judecător ar ierta un hoţ sau un criminal ar fi nedrept şi corupt pentru că legea cere ca ei să fie pedepsiţi. Dumnezeu a pedepsit pe Fiul Său în locul nostru: “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe Singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.”( Dumnezeu, Sfânta Evanghelia după Ioan, capitolul 3, versetul 16). El a trăit o viaţă sfântă, a demonstrat că este Dumnezeu prin semnele şi minunile pe care le-a făcut, apoi a murit pentru păcatele oamenilor şi a înviat a 3-a zi. Sângele Lui curat şi sfânt este mai valoros decât al oricărui om (şi al tuturor oamenilor la un loc), şi astfel El a putut plăti pentru orice păcat care s-a comis de la facerea lumii, în timpul în care El a trăit pe pământ, sau care se va comite vreodată. Biblia afirmă că omul trebuie să se pocăiască de păcatele sale şi să nu le mai facă, şi să se încreadă în jertfa Mântuitorului ca singura plată pentru păcat, astfel putând avea iertarea lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos care şade la dreapta Tatălui, singurul Mijlocitor între Dumnezeu şi om (Dumnezeu, Epistola Întâia către Timotei a Sfântului Apostol Pavel capitolul 2, versetul 5).

Avortul ne priveşte pe toţi ?

Cartea Pildele lui Solomon (Proverbe) şi a Psalmilor ne îndeamnă să apărăm pe cel ce nu se poate apăra, să facem dreptate când cel slab este nedreptăţit: “Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi! Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate!” (Dumnezeu, cartea Pildele lui Solomon capitolul 31, versetul 8 şi 9); “Izbăveşte pe cei târâţi la moarte, şi scapă pe cei aproape să fie junghiaţi. Dacă zici: “Ah! N-am ştiut!…Crezi că nu vede Cel ce cântăreşite inimile şi Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?”(Dumnezeu, cartea Pildele lui Solomon capitolul 24, versetele 11 şi 12). Aceste versete se aplică în situaţia avortului, copilul nenăscut nu poate să vorbească pentru sine, dreptul lui la viaţă este nerespectat şi el este dus la moarte, gata să fie măcelărit de chiureta doctorului.

Popularity: 38%

Answer for cancer

Scris de silviu sh
Sep-1-2009

Raspuns pentru cancer

Scris de silviu sh
Aug-24-2009

O intrebare de un milion de euro

Scris de silviu sh
Feb-17-2009

Un mic test

Scris de silviu sh
Dec-22-2008
  • MP3 player

    Here is the Music Player. You need to installl flash player to show this cool thing!